Templates by BIGtheme NET

COSTINESTIUL CEL DE ALTA DATA

Redescopera Costinesti-ul, in special cel de alta data

Acest review nu se refera la un anume obiectiv turistic din Costinesti, este mai mult o reamintire a Costinesti-ului de alta data – asa numita “Statiune a Tineretului” – si o scurta paralela in timp spre Costinestiul de azi, deci se adreseaza tuturor celor care sunt tineri, au fost tineri, sau se simt tineri.

La data sejur am scris 2007, pentru ca atunci am fost ultima data, dar am mai fost acolo si in 2005 si in alti ani, in perioada 1986-1996 am fost in fiecare an, uneori si de doua ori intr-o vara, chiar daca veneam din celalalt capat al tarii.

Primul meu contact cu Costinestiul a avut loc cand aveam vreo 16 ani.

Aveam bilete luate prin BTT (facute rost adica), sejur de 12 zile la casutele de piatra.

Daca tot aveam bilete (4 bilete – eu si inca 3 colegi de clasa), si daca tot luasem trapta a II-a, am hotarat sa mergem mai devreme cu 7 zile si sa stam primele 7 zile “la gazda”. Nu ne-am facut probleme in ceea ce priveste gazda, deoarece – din informatiile celor mai vechi pe acolo – erau destule “gazde” in Costinesti.

Iata-ne ajunsi dimineata in gara Costinesti (vechea gara – adica “Costinesti sat” – pentru cei care isi amintesc), ne dam jos din tren, coboram si rucsacii imensi si suntem rapid “abordati” de catre un “intermediar de gazda” care ne duce la casa unei Doamne a carui nume incepea cu “V” (nu imi mai amintesc numele exact). Super gazda – aceasta Doamna! Avea o casa imensa, lunga, cu vreo 10 camere, una langa alta, toate cu intrare separate din curtea interioara. In curte – amenajate chiuvete cu oglinzi, cabina rustica de dus, cu butoi de apa deasupra (folosind binenteles energie solara pt incalzire).

Camera noastra era mare, avea 2 paturi imense, arhisuficiente pt toti 4. Nu mai stiu exact pretul, ceva de genul 100 de lei / noapte (lei din aia de atunci – cu Balcescu pe ei). La “intermediar” am mai dat parca 25 lei (ala cu Vladimirescu pe el).

Vreau sa zic ca am mai stat si anul urmator la aceasta gazda – conditii bune, tarife rezonabile. De fapt, cred ca toti locuitorii din Costinesti sat, Schitu si ce alte localitati or mai fi pe acolo, vara traiau efectiv din cazarea turistilor. Acest lucru se vedea de fapt foarte bine, an de an, prin dezvoltarea statiunii si a acestor localitati, pana in zilele noastre. (As zice chiar o dezvoltare aproape haotica, dar – mai bine no coment! ).

Bun, dupa ce ne cazam, plecam direct la mare, facem vreo 2 km, ajungem la plaja in zona 10 steaguri si ne bagam in mare. Dupa vreo jumatate de ora de balaceala, ma trezesc cu un disperat langa mine care ma scoate afara din apa si – uite asa – fac cunostinta cu salvamarii din Costinesti. Pt cine nu-si mai aminteste, sau nu stie – salvamarii erau un fel de ‘stapani ai Costinestiului” pe vemea lui Ceausescu, erau un fel de mici dictatori. Geamandurile erau puse intentionat la mica distanta de mal, in apa mica, te “invitau” practic sa treci dincolo de geamanduri, iar salvamarii stateau la panda, cum treceai jumate de metru, cum incepeau sa te fluiere, iesi afara din apa, amenda, etc, etc. Dupa indelungi parlamentari cu salvamarul meu (care ma fluierase vreo 10 minute, fara ca eu sa-mi dau seama) cadem la pace contra 100 lei (acelasi Balcescu). Practic – salvamarii din asta traiau, ziua amendau turistii la plaja, iar seara toti erau bodyguarzi (nu stiu daca exista termenul pe vremea aia, dar altul nu-mi vine in minte) la discotecile din statiune.

Tot atunci, pe plaja, am “facut cunostinta” cu Radio Vacanta Costinesti, care de fapt era o statie de amplificare, cu boxe insirate pe stalpi, pe toata plaja. Sediul – studioul era in spate la Terasa Radio Vacanta, iar “maestrul de ceremenii” era Andrei Partos. Super vremuri! Va aduceti aminte probabil de “Aici Radio Vacanta Costinesti… This Is Radio Holiday Costinesti… Ici Radio Vacances…” etc, sau de emisiunile zilnice Telex Melodii (una dimineata si una dupa amiaza) de la radio Vacanta. Numai muzica buna – in genul celei atasate la acest review.

Bun – revenind la cazare, de foarte multe ori am stat la casutele de piatra, amplasate intre lac, Disco Ring si pana la Teatrul de vara. Casutele erau in varianta de 2 locuri si in varianta de 6 locuri si majoritatea dintre ele mai exista si astazi. Ce casute frumoase – mici si inghesuite, cu mobila veche de lemn, uzata de atatea veri, dar ani la rand am stat aici, chiar daca nu aveau baie proprie (era o baie mai mare, la mai multe casute grupate).

De asemea, pe malul lacului, dar pe partea cealalta (spre posta, spre piata) erau casutele de tabla – am stat si acolo o data. Acestea insa – din cate retin eu – nu mai exista azi.

Alte variante de cazare – care mai exista si azi – erau vilele Albatros, vilele Belvedere, Hotelul Azur, sau impunatorul Hotel Forum – care era doar pentru persoane “suspuse” – pe vremea aceea. La restaurantul hotelului Forum, in anii 90, canta in fiecare seara Holograf.

Disco Ring-ul era principala atractie seara, statea lumea la coada sa intre de la ora 19. 00. Cand se distra lumea mai tare, se facea ora 22. 00 si se inchidea. Daca imi amintesc bine intrarea la Ring era 15 lei seara.

Sa nu uitam si faptul ca la Ring se tinea discoteca si la pranz, adica mancai ceva, beai o bere si mai si dansai.

Vox Maris-ul era discoteca din capatul statiunii, in fata hotelului Forum, era mult mai scumpa, mai “eleganta” si se inchidea la ora 23. 00. Nu mai stiu exact cat era intrarea (parca 50 lei) in care aveai “incluse” si 2 citronade. Reamintesc ca la Vox Maris era DJ tot Andrei Partos. Super faine seri am prins la Vox pe aceea vreme – concerte live (Alexandru Andries, Loredana Groza, etc).

Dat fiind faptul ca la 22. 00, sau maxim 23. 00 se cam inchidea tot prin Costinesti, o mare parte a tinerilor se adunau la obelisc – simbolul statiunii – sa asculte poantele “fara perdea” din reprezentatiile ad-hoc ale grupului Vacanta Mare (foarte tanar pe vremea aceea). Va amintiti probabil ca pana si granicerii care patrulau pe plaja noaptea se opreau si ei si mureau de ras.

De asemenea – multe din serile petrecute la Teatrul de vara Costinesti sunt de neuitat – spectacole cu Divertis (la inceputurile lor), concerte rock, galele rock, festivaluri studentesti, sau pur si simplu filmele din aceea vreme.

Si nu inultimul rand – un alt element care face parte din peisajul Costinestiului din 1968 este epava navei Evangelia, esuata la mica distanta de tarm. Povestea ei o gasiti aici

O persoana care imi vine in minte si care atunci era nelipsit din Costinesti – era ciungul Vasilica (sper ca tin bine minte numele) era cel cu cantarul, metrul si tabelul cu explicatiile, care statea seara pe alee in zona 10 steaguri si cantarea sau masura inaltimea oricui + explicatii haioase, contra cost evident.

In afara de hamsii si nenumaratele halbe cu bere, alte chestii care imi vin acum in minte din Costinesti sunt

Restaurantul Tineretului (devenit acum Megadiscotaca Tineretului) unde atunci cantau mai mult formatii rock

Inghetata coupe-jack de la terasa Radio Vacanta (11 lei parca)

Serbarile marii – care se tineau in ultimul week-end din august, in fiecare an

Cele 2 cantine unde serveau masa cei care aveau bilete la casute – cantina de langa Disco Ring (devenita acum parte a Disco Ring-ului) si cantina de langa Vox Maris (devenita acum parte a Vox Maris-ului, el insusi un mega complex acum, impreuna cu vilele Amiral)

Inghesuiala continua de la agentia CFR Costinesti. (Va dati seama ce inghesuiala fantastica ar fi fost daca toti cei din staiune si-ar fi luat bilete de tren, ca jumatate erau blatisti).

Si nu in ultimul rand – locul principal de intalnire – de la ceas – de langa terasa Radio Vacanta.

Cam asa era la Costinesti in anii 80-90, mai pe romaneste mi-a placut foarte mult. Ulterior, am mai fost de cateva ori la Costinesti si voi reveni cu siguranta, desi “atmosfera” s-a mai schimbat si nici noi nu mai suntem cei de atunci ( “ca la 20 de ani, fara griji si fara bani…”).

Statiunea a suferit transformari, unele “fortate” de gravele inundatii de acum cativa ani – lacul are un canal care comunica cu marea, obeliscul vechi (doborat de ape) a fost inlocuit cu obeliscul nou, hotelul Forum a ajuns de 2*, au aparut zeci sau sute de unitati noi de cazare, mai mari sau mai mici, a aparut “Gogoasa infuriata”, etc.

De asemenea, s-a facut si gara noua Costinesti, in special pt ca erau foarte multi care trageau semnalul de alarma dupa ce trenul trecea de gara veche din sat, deci trenul oricum trebuia sa opreasca in statiune.

Cu siguranta ca mai sunt multe de spus despre Costinesti – in general si in special despre Costinesti-ul de alta data, dar doar atatea mi-au venit mie in minte acum.

Cam asta este – pe scurt – despre Statiunea Tineretului Costinesti.

[supsystic-gallery id=3 position=center] Share
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*